Încep aici o serie de articole despre copii care nu mănâncă.
Nu există zi în care telefonul meu să nu sune și să aud: „Crina, nu știu ce să mai fac ca să mănânce!„
Stiți că țin un curs de 3 ore despre copii care „se luptă” cu părinții (și cu mâncarea) și vă invit să îmi scrieți un mail dacă doriți să participați la unul dintre cursurile viitoare.
Până ne întâlnim, vă ofer aici 10 pași, (fiecare urmează să fie tratat într-un articol separat), despre cum să transformăm masa într-o experiență (care să rămână toată viața) frumoasă.
E adevărat că îl inviţi pe copil la masă când masa e deja pusă? Şi i-o aşezi în faţă ca pe un dar divin, picat din cer?
Ce ar fi dacă l-ai implica în pregătirea mesei, astfel încât să vadă şi el „cât te chinui” şi să înţeleagă şi el ce frustrant e când nu mănâncă ce i-ai pregătit cu atâta grijă?
2. Cumpărați alimentele împreună.
Copiii nu știu de unde vine mărul. Nu știu că alimentele pe care nu le mănâncă au un preț. Nu știu nici că nu găsim în orice zi din an pepenele ăla care le place lor atât de mult.
Ce ar fi dacă ți-ai lua copilul la cumpărături și el ar vedea ce diversitate de alimente există pe lume?
3. Gătiți împreună.
Când tu gătești, copilul doarme sau se joacă în camera lui? Şi te superi când copilul se frige cu mâncare sau o lasă să se răcească?
Comportamentul lui s-ar schimba dacă l-ai implica în spălatul, tăiatul, fiertul, prăjitul, asezonatul alimentelor. Gândește-te ce important se va simți când va ieși din cuptor mâncarea făcută de el!
4. Mâncați împreună. Dacă nu se poate, invitați-vă copilul la o gustare sănătoasă împreună.
Nu am întâlnit până acum nici măcar o familie din cele cu copii mofturoși în care părinții să mănânce cu copiii în același timp, la aceeași masă și cu bucurie.
O să ai o surpriză imensă, la fel de mare ca a copilului, atunci când vă veți așeza la masă cu toții și veți schimba felurile de mâncare între voi!
5. Diversificați.
Copilul primește felul de mâncare pe care i l-ai pregătit. Cel mult 2 feluri de mâncare la o masă.
Ce ar fi dacă i-ai oferi și lui șansa de a alege ce să mănânce, la fel cum faci și tu, când deschizi frigiderul și îți alegi ce să mănânci?
6. Acceptați că timpul-de-stat-la-masă al copiilor este la fel de mic ca ei!
Te enervezi de câte ori îți vezi copilul că vrea să plece de la masă după ce a luat doar 4-5 lingurițe din mâncarea la care ai gătit toată dimineața?
Crezi că te sfidează? Crezi că ai un copil obraznic? Ce ar fi dacă te-ai gândi că răbdarea lor e proporțională cu mărimea lor? 🙂
7. Ora-de-masă NU e aceeași pentru toți membrii familiei (logic, ha?!).
Tu mănânci atunci când vrei, da? Sau, mă rog, atunci când apuci 🙂
Noi vrem ca ei să mănânce atunci când vrem noi, nu atunci când le e foame lor.
8. Un copil mofturos nu trebuie „omorât”.
Dacă ați fi în locul meu și ați auzi cum se spovedesc părinții plângând și învinovățindu-se pentru cuvintele pe care le adresează copiilor care nu mănâncă, cel mai probabil v-ați speria. Eu nu mă sperii, ci mă bucur că acești oameni au curaj să îmi spună și au curaj să îmi ceară sprijin.
Da, atunci când un copil nu mănâncă, ți se face frică să nu moară de foame. Şi de la asta, ajungem să le strigăm copiilor „Mănâncă sau te omor!”
Ce ar fi dacă am înțelege motivele pentru care nu mănâncă acești copii?
9. Discutați ca între oameni și cu copiii.
Părinții nu vorbesc cu copiii când stau la masă. Mai sunt încă mulți care continuă ce au fost învățați în copilărie „Noi la masă nu vorbim!”
Ce ar fi să discutați cu plăcere despre mâncarea de pe masă? Despre cum miroase, ce gust are sau cum simte fiecare dintre voi atunci când mestecă bucățile.
10. Nu uitați să mâncați și voi, mamelor! Știți voi bine la ce mă refer, nu mai fac un articol și pe tema asta 🙂
Mamele își hrănesc copiii. Când o întreb pe o mamă dacă a mâncat, răspunsul e invariabil „Am ciugulit câte ceva„. Pentru mine, care „am ciugulit și eu vreo 2 ani”, răspunsul ăsta înseamnă, de fapt, „N-am mâncat nimic„.
Dacă tu nu mănânci, copilul nu are de unde să se inspire!
Abia aștept să vă ajut, așa că vă rog să îmi scrieți în comentarii la articolul acesta care puncte din cele de mai sus vă dau de furcă. Vă aștept!
