Copilul tău e un om-ca-și-tine!

Ce bine că mă chemați la voi la masă! Nu pentru că mănânc, nu de aia mă chemați :), ci pentru că ajung aproape de sufletele voastre și aflu care sunt adevăratele cauze ale „problemelor” pe care le întâmpinați cu copiii. Mulțumesc și aici, încă o dată, pentru că vă desfaceți la „bluză” și mă lăsați să vă ascult inima!

Am fost ieri la o familie acasă și mi-a rămas puternic în minte vehemența cu care tatăl își admonesta copilul de 6 ani să NU facă, să NU pună mâna, să NU tragă de clanță, să NU ia cana de pe masă, să NU atingă acvariul, să NU mai țipe, să NU mai plângă, să NU iasă din camera lui până nu termină să plângă 🙁 Inclusiv să NU coboare de pe trotuar fără să fie ținut de mână, ca să nu cadă 🙁 🙁

În atâtea mii-de-ore de studiu despre parentingul de-la-eschimoși-la-București, am dat și peste următoarele idei și le public aici, cu scopul de a-i ajuta pe părinți „să învețe de Permis”:

Ca părinți, ne putem ajuta copiii, dar nu putem îndepărta problemele și încercările unice prin care aceștia trebuie să treacă.

Îi putem lăsa pe copii să fie ei înșiși, îndreptându-ne mai mult atenția spre cum să-i ajutăm să crească în contact cu încercările vieții.

Obstacolele unice peste care trebuie să treacă le sunt necesare pentru a deveni tot ce sunt în măsură să devină.

COPIII

• Nu învață să ierte, dacă nu văd pe cineva care iartă.
• Nu învață să își dezvolte răbdarea sau să amâne primirea unei răsplăți, a unei recunoașteri, dacă totul le vine de-a gata, imediat ce doresc ceva.
• Nu învață să își accepte imperfecțiunile, dacă toată lumea din jur e perfectă.
• Nu învață să coopereze, dacă totul merge mereu așa cum vor ei.
• Nu învață să fie creativi, dacă nu sunt lăsați să facă nimic.
• Nu învață ce e respectul și mila, dacă nu simt și ei durerea.
• Nu învață să fie curajoși și optimiști, dacă nu se confruntă cu greul.
• Nu-și pot dezvolta perseverența și puterea, dacă totul e ușor.
• Nu învață să se corecteze singuri, dacă nu au dificultăți, eșecuri, greșeli.
• Nu învață prețuirea de sine și mândria sănătoasă, dacă nu înfruntă obstacole să realizeze ceva.
• Nu-și dezvoltă independența, dacă nu trec prin experiența excluderii sau respingerii.
• Nu învață să se conducă singuri, dacă nu au ocazia să reziste unei autorități sau dacă nu obțin ceea ce vor.

Dacă nu sunt făcuți de rușine sau pedepsiți pentru greșelile lor, copiii vor avea o șansă mai mare să învețe să se iubească pe ei înșiși și să-și accepte imperfecțiunile. În loc să se închidă și să se inhibe, din cauză că părinții le arată permanent cât sunt de proști, de nepricepuți, de neputincioși.

Pentru ca un copil să învețe că „E ok să nu fii ok”, e musai să constate, în mod repetat, că și părinții lor greșesc, că și părinții lor cer iertare și că rămân la fel de iubitori și de valoroși.

(Sursa: Dr. John Gray)