DiversificarePermisCum se face iaurtul (la fabrica la Danone)

30 octombrie 2019by Crina Coliban0

Cum se face iaurtul
(la fabrică la Danone)

Am fost în fabrica de iaurturi Danone, la Ziua Porților Deschise, adică un eveniment pentru cei care doresc să vadă cu ochii lor cum se face iaurtul. Și am adus răspunsuri pentru voi. În plus, am adus şi vestea că le mai pot adresa întrebări şi de acum înainte, dacă mai există interes din partea părinților pentru iaurturile lor. Aşadar, preiau în acest articol întrebările pe care mi le-ați trimis pe facebook și ofer răspunsurile pe care le-am obținut prin surprinzător de marea amabilitate și deschidere a celor de la Danone.

1. De ce se adaugă fermenți/culturi lactice şi nu se lasă laptele „la prins”, să se transforme singur în iaurt?

  • Un producător de talie internațională este obligat să garanteze calitatea şi siguranța produselor sale. Dacă am lăsa laptele să se prindă cu bacterii necunoscute, ar însemna că nu ştim şi nu putem garanta ce culturi lactice (denumirea alternativă pentru aceste bacterii bune din iaurturi) sunt în produsul finit şi nu am putea asigura acelaşi gust pentru toate produsele.

2. Absolut toate iaurturile sau alte produse (Danone) conțin sare (adaugată sau nu)?

  • În iaurturi nu se adaugă sare. Doar în produsul ayran, pentru că așa este rețeta acestei specialități de produs fermentat.

3. Eu vreau să știu care este diferența dintre culturile lactice și fermenții lactici, de ce ei folosesc doar culturi lactice, iar concurența fermenții? Multumesc frumos, Crina! ❤

Bacteriile probiotice care ajută la transformarea laptelui în iaurt sunt aceleași în toate iaurturile, însă fiecare firmă producătoare folosește ce terminologie dorește, dat fiind că nu există o terminologie exactă stabilită prin lege. Bacteriile probiotice sunt aceleași, diferă doar termenul folosit pentru a le desemna.

4. De unde vine laptele? cu ce sunt hrănite animalele? Se folosesc antibiotice și hormoni? Prefer firmele românești, cu lapte de la văcuțele noastre.

  • Danone folosește în proporție de peste 90% lapte românesc. Doar în perioadele de vârf, de cerere mare pe piață, se folosește și lapte care provine din Uniunea Europeană. Danone îi susține pe producătorii români prin programul „O șansă pentru familia ta”, un proiect care mi se pare extraordinar de fain: au donat 370 de vaci de rasă, cu o singură condiție, anume prima vițelușă să fie donată de către crescător la o altă familie care să aibă, astfel, vacuța lor proprie. Astăzi, peste 140 de familii din Zimnicea au propria lor fermă și produc lapte la standarde europene.

Despre antibiotice:

  • Orice lapte intră în fabrica Danone este analizat „încă de la poartă”. Dacă se descoperă urmă de antibiotic, laptele este întors, este returnat la furnizor. De aceea, pentru a nu pierde bani, furnizorii sunt extrem de exigenți și de atenți cu laptele. Laptele care ajunge pe piață nu are voie, prin lege, să conțină antibiotice.

5. Crina Coliban, as vrea sa știu cu ce se hrănesc văcuțele de la care colectează ei laptele. Sunt văcuțe crescute cu furaje sau cu cereale (porumb) Văcuțele, ca să dea lapte, trebuie să fete viței. Acel lapte conține și hormoni de creștere pt proprii pui sau e vreun mit? Mulțumesc frumos!

  • La această întrebare, Danone mi-a propus să merg în fermele de unde ei procură laptele, ca să văd cu ochii mei (și cu ochii vostri, prin postările mele) cu ce se hrănesc văcuțele. Foarte tare, nu?

Cât despre hormoni:

  • Laptele de om sau de animal (de orice animal) conține și factor de creștere, necesar puiului de om ca să se facă mare. Asta nu ține de producătorul de iaurt, ci de structura firească a laptelui.

Despre hormonii adăugați:

  • Laboratorul companiei verifică în mod constant compoziția laptelui care intră în fabrică, tocmai pentru a le oferi consumatorilor produse sigure pentru consum.

6. Ce procent de grăsime are laptele proaspăt muls, laptele de la vacă?

  • 3.5% în medie. Un pic mai gras iarna și mai slab vara.

Cum se ajunge la 20% sau 24% grăsime în smântână și la 12% grasime în iaurtul grecesc de exemplu? Cum se adaugă această grăsime?

  • Se separă grăsimea de lapte, pentru a lăsa în produs exact câtă grăsime e necesară pentru tipul de produs, anume mai gras sau mai slab (degresat), pentru a respecta gusturile şi nevoile nutriționale ale diferitelor categorii de consumatori.

7. Iaurt cu ce procent de grăsime este indicat în diversificare?

  • Lactate integrale. Nu degresate.

8. Pe mine m-ar interesa să știu de ce se pune atât de mult zahăr în iaurturile de fructe (din câte știu 4 lingurițe de zahăr la un pahar mic de iaurt)!

  • Zaharurile din iaurtul cu fructe înseamnă lactoză, fructoză sau/şi zahăr. De ce se mai adaugă şi zahăr rafinat? Pentru că, prin studii de piață, s-a observat că, odată cu scăderea cantității de zahăr, scade şi interesul consumatorilor pentru produs. Totuși, am înțeles că încearcă o reeducare a gusturilor consumatorilor, printr-o reducere treptată a zahărului adăugat).

9. Dacă spun ca este 100% natural, asta înseamnă fără nimic adăugat? Chiar și pe eticheta scrie uneori doar lapte de vacă. DE CE AU TERMENUL DE VALABILITATE AȘA MARE???? Un iaurt natural maxim 3 zile, nu?

  • Prin curățenie, igienă, eliminarea germenilor patogeni creşte termenul de valabilitate a produsului. Când termenul e foarte scurt, acolo ar trebui să fim atenți, pentru că e ca şi cum iaurtul a fost lăsat pe masă, în casă, fără capac, sub acțiunea mediului. Dacă adaugi conservanți, omori fermenții. Şi e ilegal să se adauge conservanți în lactate. Unde e termen mai scurt, atât îşi asumă producătorul, atât garantează calitatea inițială a produsului.

10. Eu i-aș intreba dacă se pune lapte praf în iaurt și care este motivul.

  • Dacă nu apare pe etichetă, nu există. În iaurturile făcute pentru România, nu există lapte praf adăugat. (Și, ca idee, laptele praf e cu mult mai scump, deci nu e un ingredient rentabil.)

11. Există iaurt bun și iaurt mai puțin bun / sănătos?

  • Există rețete diferite. Dar nu există iaurt rău.

12. Ce bun mai rămâne dintr-un lapte standardizat și pasteurizat, făcut iaurt? De ce ne îndepărtăm de ancestral?

  • Pasteurizare înseamnă curățare, siguranță pentru consum.
    Standardizare înseamnă standardul de grăsime din produs, pentru că există cerere diferită pentru nivelul de grăsime din produs.

13. Noi, ăștia cu online-ul, avem o glumă foarte proastă care spune „Dacă vrei să ascunzi un mort, du-l pe a doua pagină din Google”. De-a lungul anilor, Danone a fost implicat în câteva scandaluri: contaminare cu Dioxina în iaurturile cu fructe, Actimel și Activia promovau beneficii inexistente, iar culoarea roșie a iaurturilor era obținută din zdrobirea gândacilor Dactylopius coccus. Din câte știu, zdrobirea carcalacilor se mai folosește și în mezeluri. Poate că între timp au reparat sau internetul s-a umplut de advertoriale bine plătite astfel încât să nu mai apară aceste știri, însă din moment ce românu’ s-a speriat de acest brand, cu greu îl mai convingi să-l cumpere. Poate ar fi bine să învățăm să citim etichetele produselor cu adevărat. Las și câteva surse găsite la prima căutare: 1. https://ziaruldevalcea.ro/.../danone-recunoaste-minciuna.../ 2. https://gandeste.org/.../colorantul-minune-al-lui…/38374 3. https://www.gandul.info/…/scandalul-iaurturilor-cum-ar… Căutați „scandal Danone” și veți înțelege de ce se tot vehiculează că este o firmă proastă de lactate, așa cum mai sunt și alții, cu siguranță.  

>> (răspuns direct de la Danone) Cu toții iubim Internetul, cu vastele sale resurse de informare și credem că suntem norocoși să trăim vremuri în care accesul la informații este atât de facil pentru atât de multă lume. Pe de altă parte, știm cu toții că această libertate a distribuirii de informații vine și cu riscul a ceea ce se numește fake news, care afectează diverse zone ale societății. De aceea, vă mulțumim că ne acordați ocazia de a clarifica pe scurt câteva aspecte care includ informații false și dezinformări, în legătură cu cele semnalate:

  • Contaminare cu Dioxină în iaurturile cu fructe

Vă referiți la retragerea preventivă pe care compania a efectuat-o în anul 2007 din dorința de a-și proteja consumatorii de orice risc, oricât de mic. Rezultatele testelor efectuate la un laborator european acreditat au arătat că produsele Danone erau sigure pentru consum, nu exista nicio depășire a limitelor legale, această concluzie fiind confirmată ulterior și de autoritățile locale. Vă rugăm să țineți cont și de contextul în care retragerea respectivă s-a produs: după aderarea la UE și alinierea corespunzătoare a cerințelor legale, fiind probabil prima retragere preventivă de produse de pe piața locală. Dincolo de mitologia creată prin înțelegeri și interpretări parțiale, fără un proces corect de verificare a informației, dar intens distribuită, există o realitate probată prin rezultate de laborator și niște lecții învățate de noi toți, cum ar fi pentru Danone – să comunicăm mai bine.

  • Actimel și Activia promovau beneficii inexistente

Articolele pe această temă au la bază un caz de acum câțiva ani în legătură cu publicitatea celor două mărci în SUA, care a avut ca obiect claritatea mesajelor comunicate în reclamă. Pe scurt, pentru Activia, spre exemplu, după o analiză exhaustivă realizată împreună cu autoritățile, compania a fost de acord să comunice faptul că beneficiile pe care le promova în legătură cu produsul erau confirmate pentru trei porții pe zi; conform procedurilor locale, în astfel de cazuri se stabilește un fond de compensare din care se pot plăti eventuale compensații la cerere, deci suma menționată în diversele situații nu este, de fapt, o amendă.

Iaurturile Activia sunt consumate de peste 30 de ani și în peste 70 de țări din întreaga lume. Puteți verifica pe internet faptul că, în Statele Unite,  comunicarea Activia continuă cu menționarea beneficiilor produsului, conform reglementărilor în vigoare în această regiune.

  • Culoarea roșie a iaurturilor era obținută din zdrobirea gândacilor Dactylopius Coccus

Produsele noastre cu fructe (și, evident, și cele albe) NU conțin colorantul carmin.

Utilizarea colorantului carmin în industria alimentară este permisă de legislația europeană și cea națională (Regulamentul CE 1333/2008). Carminul (sau coșenila) este un colorant roșu natural, descoperit și utilizat de azteci de acum 500 de ani și este foarte mult utilizat în industria alimentară și în zilele noastre. Nu este un colorant chimic și nu are efecte secundare asupra sănătății omului.  Astfel, acest colorant, utilizat în industria din întreaga lume, este prezent în cantități infime în multe categorii de  produse (cârnați, cremwursti, icre, dulciuri diverse, creme, medicamente, dar și cosmetice – ruj de buze, farduri, creme etc).

Danone a fost foarte deschis la întrebările mele şi mi-a făcut invitația de a reveni oricând am interes sau nevoie de răspunsuri. Așa că, dacă aveți în continuare întrebări sau nevoie de lămuriri, scrieți-mi și le voi cere permisiunea de  ne răspunde din nou.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *