Știi vorba aia din bunici?

„Eram săraci, un colț de pâine aveam, dar îl mâncam cu atâta bucurie, că ni se părea că mâncăm la cele mai bogate mese.”

Ce fac eu se numește Psychology of Eating, adică mă ocup de ce se întâmplă în creier atunci când vedem sau ne gândim la mâncare. Mă ocup să îi ajut pe părinți să înțeleagă ce se întâmplă în mintea copilașului atunci când refuză mâncarea. Și e fascinant ce se întâmplă, exact ca în vorba de mai sus. Cum să nu conteze ce mâncăm? Calitatea mâncărurilor desigur că are o importanță de netăgăduit, dar esențială e starea, emoția care predomină statul la masă.

Tu de care copil vrei să ai?

… Continuarea acestui articol o găsiți pe site-ul partenerului meu, Lidl, dacă dați click aici.

Autor

Crina Coliban

Mulțumesc că m-ai găsit! Când eram ca tine, voiam ca fetița mea să sugă la sân și să crească; să nu plângă, doar să îmi zâmbească.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *