De viață

Probioticele, un prieten pe viață și pentru viață!

crina coliban probiotice martin oeggerli

Studiez de ani de zile acest domeniu pe care comunitatea științifică mondială îl studiază de zeci de ani de zile. Sunt pasionată de probiotice poate la fel de mult cum sunt de parenting și asta pentru că așa cum:

  • Niște părinți sănătoși (mai ales la minte și la suflet) vor avea copii sănătoși la minte și la suflet
  • Tot așa, niște bacterii sănătoase (în trup) vor da copii sănătoși la trup.

Până acum, copiii știau de la părinții lor că trebuie să ne spălăm pe mâini ca să înlăturăm bacterii sau virusuri. Acum aflăm că, de fapt, cele mai multe bacterii nu sunt pe mâini, ci înăuntrul nostru și că multe, foarte multe dintre ele, sunt, de fapt, bacterii care ne fac bine! Probioticele sunt bacteriile bune dinăuntrul nostru, bacteriile sănătoase, bacteriile care asigură viața, echilibrul, care ne feresc de boli, de la boli fizice până la boli psihice, ele dovedindu-și constant eficiența în afecțiuni pornind de la constipație și diaree până la autism și tulburări de atenție.

Ce sunt probioticele (pro bios = pro viață)?

Bacteriile care se regăsesc în mod normal în corpul uman. Dacă ar fi să numărăm câte celule sunt în corpul uman și câte bacterii, am fi surprinși să descoperim că suntem, de fapt, alcătuiți mai degrabă din bacterii decât din celule, așa cum oamenii au crezut decenii întregi.

Un adult luat ca reper, care are, să zicem, 70 de kilograme, o vârstă cuprinsă între 20 și 30 de ani și 1,70 metri înălțime, are aproximativ 30 de miliarde de celule în corp și … ! 39 de miliarde de bacterii! Și mai e nevoie să vă conving că ar trebui să avem grijă de ele cel puțin la fel de mult cât avem grijă de corpul nostru?

La nivelul intestinelor omului, există între 300 și 1000 de familii de bacterii. În stomac și în intestinul subțire mai puține, în intestinul gros (colon) cele mai multe. Cele mai multe descoperite vreodată în vreun loc de pe Planetă ca densitate pe cm2. Ca să înțelegi mai bine, imaginează-ți că aproape 60% din materiile fecale din fiecare zi sunt bacterii eliminate! Atât de importante sunt pentru sănătate și pentru supraviețuirea speciei, încât, în anul 2018, s-a decis realizarea unei bănci, a unui depozit (biobank) în care să fie păstrate mostre de bacterii care alcătuiesc microbiota umană.

Pentru cei mai pasionați dintre voi care au auzit de mega proiectul denumit Genomul Uman, proiect cu ocazia căruia s-a descoperit că există aproape 20,000 de gene în corpul uman care ne colorează viața, permiteți-mi să vă anunț că pe lângă ele, mai există 20 de milioane de gene ale bacteriilor care locuiesc în noi! Fiind atât de multe, atât de mare acest microbiom, i s-a dat numele de Al Doilea Genom Uman, cel din care suntem alcătuiți, colorați într-o proporție mult mai mare decât genele umane.

Organizația Mondială a Sănătății spune despre probiotice că sunt microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă beneficii sănătății gazdei.

Ce e extraordinar e că Ellie Metchnikoff, director al celebrului Institut Pasteur care a luat în 1908 Premiul Nobel pentru medicină a demonstrat cum unele popoare, printre care și bulgarii, care aveau iaurtul în dieta zilnică trăiau mai mult decât cei care nu aveau acest aliment constant în dietă. De exemplu, compușii rezultați din digestia proteinelor pot grăbi îmbătrânirea, în timp ce lactatele fermentate, adică cu probiotice, influențează măsurabil, cuantificabil longevitatea și imunitatea!

Ce sunt prebiotice și simbioticele?

Mi s-a întâmplat să descopăr părinți care le dădeau copiilor prebiotice, crezând că le dau probiotice. Nu știm cine a greșit, medicul sau farmacistul, pentru că, după cum observi, sunt atât de multe informații despre subiect, încât mi-au trebuit ani de zile să studiez numai asta! Așadar, permite-mi să îți spun că există o diferență între probiotice, prebiotice și simbiotice.

Probioticele sunt microorganisme vii care, atunci când sunt consumate, îi oferă sănătate omului.

Atenție! Fiecare specie de bacterie produce efecte diferite în interiorul corpului!

Prebioticele (inulină, fructooligozaharide) sunt componente din alimente care stimulează activitatea probioticelor.

Simbioticele sunt o combinație de probiotice cu prebiotice cu rol antiinflamator și imunomodulator.

De când le putem da copiilor probiotice?

De la naștere. Chiar dacă sau mai ales dacă sunt născuți prematur!

Există un studiu extraordinar, care se numește „Studiul pentru biomul bebelușului” care urmărește ce se întâmplă cu microbiota copiilor de la naștere până în adolescență. Studiul a pornit de la uimirea pe care au avut-o medicii când au observat că toți copiii născuți prin cezariană au mai puține bacterii benefice decât copiii născuți natural, prin vagin. Desigur! Copiii preiau de la mamă bacteriile sănătoase cu care urmează să își populeze sistemul digestiv, ca să se dezvolte eficient și ca să fie protejați. Atunci când copiii ies prin burta mamei, ca la cezariană, nu mai au unde să intre în contact cu flora bună a mamei și rămân, astfel, privați de beneficiile și de protecția probiotică.

De aceea, se recomandă:

  • Ca mama să ia probiotice în sarcină
  • Să nască natural, atunci când e posibil
  • Să îl alăpteze pe copil, ca să îl ajute să primească probiotice prin laptele matern
  • Și poate să îi dea copilului încă de la naștere probiotice într-o formă potrivită cu vârsta (adică lichid sau praf care se dizolvă în lapte).

Putem să luăm probiotice din alimente?

Da. Iaurtul, kefirul, laptele bătut, varza murată, borșul și zeama de varză, drojdia, pâinea făcută în casă și ouăle sunt cele mai indicate alimente care ne oferă probiotice. Însă, așa cum nu ne putem lua toți nutrienții în fiecare zi doar din alimente, indiferent cât de atenți suntem la ce mâncăm, tot așa nu putem să ne bazăm pe probioticele din alimente când dorim o floră echilibrată, cu atât mai puțin când suferim de o problemă de sănătate pe care o vrem rezolvată.

În vremea din urmă, cercetările ne-au uimit spectaculos de tare. Până acum, exista un număr mare de boli care se puteau diagnostica prin analize genetice. Acum, prin observarea modificărilor de la nivelul florei intestinale, putem să descoperim boli chiar înainte de a apărea simptome! De exemplu, la persoanele la care găsim în fecale un număr crescut de E. Coli și de Salmonella, riscul de a muri în următorii 15 ani este cu 15% mai mare decât la persoanele la care nu există acest tipar bacterian în materiile fecale. Wow!

Atenție!

Dieta poate afecta microbiota, adică tipul și numărul bacteriilor probiotice, în doar 24 de ore! Unele alimente favorizează dezvoltarea microorganismelor benefice, în timp ce altele favorizează activitatea microflorei dăunătoare și, implicit, cresc permeabilitatea intestinală, aspect care poate favoriza alergiile!

  • Dietele bogate în grăsimi (lipide) și cu fructoză industrială generează inflamație intestinală, distrug echilibrul florei.
  • Dietele mediteraneene, pește, fructe de mare, ulei de măsline, legume, fructe reprezintă “mâncarea preferată“ a bacteriilor bune, lactobacilli și bifidobacterii.

Atenție! Mai ales la copiii mofturoși!

Bacteriile din intestine pot să aibă preferințe alimentare, respectiv să îl facă pe copil să mănânce numai ce le place lor. Asta ar fi bine dacă am vorbi doar despre existența unor bacterii benefice, însă atunci când bacteriile dăunătoare sunt în număr mai mare, ele îi dictează copilului tău ce să mănânce, astfel încât ele să crească, să se înmulțească!

Copiii cu alergii pot primi probiotice?

Din ce în ce mai multe cercetări arată că la baza creșterii numărului de alergii stă disbioza intestinală, adică fix despre ce vorbim: o floră dezechilibrată, un număr scăzut de bacterii sănătoase în intestine.

Da, copiii cu alergii pot primi probiotice dacă pe produs e trecut că nu conține urme de lactate, susan, gluten, soia și alți alergeni. E chiar recomandat să primească, pentru că bacteriile sănătoase reglează activitatea mucoasei care percepe factori din mediu ca fiind periculoși, deși nu sunt.

Când ar trebui să luăm probiotice?

Oricând, dar mai ales când e vorba despre:

  • Cure cu antibiotice
  • Obezitate
  • Balonare
  • Colici
  • Constipație
  • Diaree (Cea mai recomandată tulpină = Saccharomyces spp. S. boulardii)
  • Respirație mirositoare
  • Carii
  • Stagnare în greutate
  • Alergii
  • Astm
  • Rinită alergică
  • Dermatită atopică (utilizarea de probiotice în primele 6 luni de sarcină la femei cu boli alergice a scăzut incidența eczemei atopice la copii!)
  • Intoleranțe
  • Malabsorbție
  • Colon iritabil
  • Boala Crohn
  • Colita ulcerativă
  • Ulcer
  • Intestin permeabil
  • Boala celiacă
  • Boli inflamatorii intestinale
  • Diabet
  • Depresie
  • Dificultăți de învățare, de memorare
  • Alzheimer
  • Anxietate, atacuri de panică (90% din serotonina din corp este produsă de bacteriile intestinale!) Tulpini recomandate: Psihobiotice precum Plantarum R1012, L. helveticus R0052, L. longum R0175
  • Anorexia nervoasă
  • Bulimia
  • Ateroscleroza
  • Scleroza multiplă
  • Parkinson
  • Tulburări de spectru autist
  • Hiperactivitate și deficit de atenție
  • Tulburări obsesiv-compulsive
  • Boli cardiovasculare
  • Regim alimentar sărac în fibre și bogat în grăsimi
  • Boala ficatului gras non-alcoolic
  • Hepatite, inclusiv hepatopatii alcoolice

Ce probiotice să luăm?

Acesta este poate cel mai important paragraf din acest articol. Recomandările medicilor trebuie să fie întotdeauna susținute prin studiu individual pentru că medicii nu sunt obligați să cunoască atâtea detalii despre probiotice câte ați aflat acum, aici sau, de ce nu, chiar mai multe!

Pentru a vă ușura munca de cercetare, vă ajut eu cu criteriile esențiale pe care ar trebui să le îndeplinească un probiotic atunci când vă este recomandat un produs:

  • Pe etichetă trebuie să fie trecute numele bacteriilor cât mai în detaliu (De exemplu, Lactobacillus acidophilus La-14, nu doar Lactobacillus acidophilus; Bifidobacterium breve BR-03, nu doar Bifidobacterium breve)
  • Tulpinile menționate în produs ar trebui să facă parte din culturi recunoscute internațional. Nu oricine face un produs cu probiotice poate să garanteze pentru ce e în produs sau pentru ce face produsul (de exemplu, tulpina Lactobacillus acidophilus Rosell-52 produsă și testată de Institutul Rosell Canada este înregistrată ca standard de referință în prestigioasa „Colecție Națională de Cultură a Microorganismelor” de la Institutul Pasteur din Franța)
  • Tulpinile probiotice utilizate trebuie să fie viabile in vivo, adică trebuie să aibă capacitatea de colonizare a intestinului prin adeziune la peretele intestinal
  • În funcție de locul de acțiune a probioticelor, acestea trebuie să fie rezistente la condițiile specifice care apar în acea parte a corpului. De ex.: trebuie să reziste la acțiunea enzimelor salivare, digestive și a sărurilor biliare, trebuie să fie rezistente la antibiotice, inclusiv la cele adăugate în alimente și la spermicide (aplicabil probioticelor destinate uzului vaginal)
  • Probioticele trebuie să rămână viabile în alimente și suplimente alimentare (pulberi, capsule și tablete). Stabilitatea probioticelor este afectată de temperatura ridicată, oxigen, umiditate și excipienți. Stabilitatea depinde, de asemenea, de tipul tulpinii. Multe dintre proprietățile probioticelor depind de tipul tulpinii; de aceea, rezultatele, siguranța și eficiența unor produse nu trebuie transferată și atribuită altor produse probiotice
  • Trebuie demonstrată siguranța tulpinilor incluse în produs pentru utilizarea umană prin studii pe eșantioane reprezentative (ce pot fi realizate pe subiecți umani sau animali)
  • Cunoașterea posibilelor efecte secundare ale produsului și interacțiunile acestuia cu alte tratamente (medicamente sau suplimente)
  • Producătorul trebuie să aibă experiență îndelungată în domeniu, să dețină un sistem de control strict al ingredientelor, să îndeplinească standardele de calitate care asigură viabilitatea tulpinilor în timpul procesării, manipulării, depozitării și până la sfârșitul duratei de valabilitate
  • Unele tulpini de Lactobacillus, Bifidobacterium și Streptococcus dispun de certificare GRAS (Generally Recognized As Safe) acordată de Food and Drug Administration din Statele Unite (FDA), care recunoaște siguranța utilizării unei substanțe (folosită într-un produs) pentru uzul uman. Altele pot avea nevoie de studii toxicologice înainte de utilizare
  • Depozitarea corectă este esențială pentru eficiența probioticelor. Indiferent de forma de comercializare, sub formă de capsulă sau pudră, trebuie depozitate la temperatura potrivită. Altfel, nu vor avea beneficiul menționat. Unele probiotice trebuie păstrate la frigider, altele nu.

Pentru că am fost mereu și încă mai sunt super pasionată de probiotice, nu mi-au fost de ajuns sursele din care am studiat singură, ci am vrut să vorbesc și cu medici direct, astfel încât să adresez întrebări pe care mi le-ați transmis sau mi le-ați putea adresa în consultațiile noastre. Având în vedere că noi nu avem șansa oricând, ca pacienți, să luăm la întrebări un medic, în timpul unui consult, combinat cu faptul că nici medicii nu sunt disponibili pentru astfel de discuții oricând am avea noi nevoie de ele, am apelat la imensa generozitate a celor de la Secom, care mi-au facilitat discuția cu Asis. Univ. Dr. Iulia Țincu, medic primar pediatrie UMF “ Carol Davila”, Spitalul Clinic de Copii Doctor Victor Gomoiu și cu medicii Centrului de Medicină Funcțională și Integrativă Secom. Mulțumesc foarte mult și o să vedeți imediat, după ce parcurgeți și rândurile de mai jos, că o să le mulțumiți și voi 😊.

Cât timp le dăm copiilor probiotice?

Minim 1 lună, maxim 3 luni. La copiii sănătoși, două cure pe an cu probiotice sunt eficiente. La copiii care suferă de afectări ale sănătății, se pot face mai multe cure pe an, cu pauze de câte o lună între ele. Probioticele nu creează dependență.

Efectele se văd, în anumite cazuri, imediat, în altele, după câteva săptămâni.

Le dăm probiotice în același timp cu antibioticele?

Nu! La 1-2 ore după administrarea de antibiotic și NU doar pe timpul administrării de antibiotic, ci mai ales după, pentru repopularea cu bacterii sănătoase.

Toate probioticele fac același lucru?

NU! Probioticele sunt diferite. Într-un organism sănătos există o mare diversitate de microorganisme între care există asemănări, dar și diferențe subtile, însă adesea semnificative în ceea ce privește modul în care contribuie la sănătate. Astfel, tulpinile de Lactobacilli colonizează intestinul subțire și îmbunătățesc secreția enzimelor digestive, în timp ce Bifidobacteriile colonizează intestinul gros și, pe lângă alte beneficii, asigură un tranzit normal.

Cu cât probioticele conțin mai multe miliarde de bacterii, cu atât sunt mai eficiente?

Calitatea tulpinii este la fel de importantă ca și cantitatea – numărul de bacterii vii capabile să formeze colonii atunci când sunt cultivate (UFC). Mai multe miliarde UFC nu înseamnă totdeauna mai bun. Eficiența probioticelor depinde de tulpină, doză, afecțiune și durata terapiei.

Se schimbă caca de la consumul de probiotice?

Uneori, da, dar nu întotdeauna. Caca devine, de obicei, un pic mai moale.

Pot avea probioticele efecte adverse?

Poate apărea balonare, iar la copiii alergici la proteina din lapte de vacă, atunci când medicul a recomandat un probiotic fără să se asigure că el nu conține alergeni, ar putea apărea semne de dermatită sau eczema atopică.

Cei care au imunodeficiență, infecții generalizate sau boli grave pot consuma probiotice doar sub strictă supraveghere medicală.

Cât de nociv e că unele conțin îndulcitori, excipienți, arome?

Te sfătuiesc să alegi probiotice cât mai „curate”, dar să ai în vedere ci, fiind organisme vii, ele trebuie să conțină anumiți compuși care să le asigure viața și că tocmai de aceea trebuie păstrate la rece, în condiții speciale.

Și pentru că știu că va urma aceeași întrebare de multe multe ori, răspund deja la ea:

“Crina, ce probiotic ne recomanzi?”

Având în vedere că Secom:

  • E de peste 16 ani pe piața suplimentelor din România
  • Are în portofoliu probiotice, prebiotice și simbiotice cu tulpini studiate clinic și care provin de la institute și laboratoare de renume, cu zeci de ani de experiență în cercetarea, dezvoltarea și fabricarea probioticelor
  • Are studii care demonstrează că tulpinile din produsele comercializate de ei rezistă la acțiunea enzimelor salivare, secrețiilor gastrice sau a sărurilor biliare, reușind astfel să își exercite acțiunea benefică pe toată lungimea intestinului subțire și a colonului
  • Tulpinile probiotice utilizate sunt viabile in vivo
  • Tulpinile își păstrează proprietățile atât în timpul proceselor de fabricare, cât și pe întreaga perioadă de valabilitate
  • Produsele cu multe tulpini își mențin atât proprietățile fiecărei tulpini, cât și ale formulei finale
  • Probioticele Jarrow Formulas® din portofoliul Secom® nu conțin următorii alergeni: grâu, gluten, ou, pește, crustacee, alune, nuci
  • Eticheta produselor Secom® prezintă informații complete, conform legislației în vigoare: precizează genul, specia și tulpina probioticelor incluse în produs, aceasta fiind o cerință esențială și fundamentală pentru validarea produsului și a eficienței lui
  • Standardele de referință ale tulpinilor utilizate în probioticele Secom® sunt depuse la prestigioasa „Colecție Națională de Cultură a Microorganismelor (CNCM)” de la Institutul Pasteur din Franța, asa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății
  • Jarrow Formulas®, compania care produce produsele probiotice din portofoliul Secom®, a fost aleasă de consumatori brandul probiotic numărul 1 în America de Nord
  • Ca inovator al probioticelor de consum încă din 1986, Jarrow Formulas® se mândrește cu utilizarea unor tulpini de înaltă calitate și documentate științific, care au fost dezvoltate de-a lungul a zeci de ani de cercetare și inovare

Recomand cu încredere și bucurie:

  • Pentru femei și femei însărcinate: Jarro-Dophilus® Ultra (asta o să iau eu în următoarea perioadă)
  • Pentru nou-născuți (0-6 luni): Jarro-Dophilus® Infant
  • Pentru copii (6 luni-4 ani): Baby’s Jarro-Dophilus®
  • Pentru copii peste 4 ani și adulți: Jarro-Dophilus® + FOS (asta o să ia fetița mea, vă pot da orice detalii doriți)
  • Pentru o stare generală de bine fizică și mai ales psihică: Jarro-Dophilus® Mood

Ai detalii despre ele aici: https://www.secom.ro/campanie/jarro/

Și acum, la final, dacă ai asculta cu atenție ce se aude dinăuntrul tău, ai auzi 39 de miliarde de bacterii cântând așa:

Dacă noi suntem ok, și tu ești ok! 😊😊

***

Surse:

  • medichub.ro
  • academic.oup.com
  • microbiologynutsandbolts.co.uk
  • sciencedirect.com
  • ncbi.nlm.nih.gov
  • jnmjournal.org
  • frontiersin.org
  • hmpdacc.org
  • „Gut microbiome composition and diversity are related to human personality traits” – ibiome.co.uk
  • „Human gut microbiota and healthy aging: Recent developments and future prospective” – content.iospress.com
  • „What’s The Difference Between Microbiome And Microbiota?” – atlasbiomed.com
  • „You’re never alone thanks to your gut microbiome” (test) – atlasbiomed.com
  • raportuldegarda.ro
  • universfarmaceutic.ro
  • psychiatryadvisor.com
  • onlinelibrary.wiley.com
  • journals.physiology.org
  • nature.com
  • customprobiotics.com
  • Revista română de boli infecțioase, volumul XVIII, nr. 1, anul 2015, pag. 21
  • „The significance of microbiome in personalized medicine” – ncbi.nlm.nih.gov
  • Bifidobacterium longum subspecies infantis: champion colonizer of the infant gut – ncbi.nlm.nih.gov
  • Gut microbiome, surgical complications and probiotics – ncbi.nlm.nih.gov
  • ***
  • Credit foto: Martin Oeggerli

Autor

Crina Coliban

Mulțumesc că m-ai găsit! Când eram ca tine, voiam ca fetița mea să sugă la sân și să crească; să nu plângă, doar să îmi zâmbească.

Comentarii (4)

  1. Cristina
    26 august 2020 Răspunde

    Buna Crina! Multumesc tare mult pentru articol. Mamele care alapteaza, pot lua probiotice? In articol, nu am gasit detalii.
    Cristina

    • Crina Coliban
      1 septembrie 2020 Răspunde

      Da, da! Sigur da, e chiar indicat! Dar doar impreuna cu medicul care o urmareste pe mama si starea ei de sanatate de pe tot parcursul sarcinii, pentru ca el stie daca mama are indicatii de alt gen. Multumesc pentru interesul pentru subiect! 🙂

  2. Margaritaru Mirela
    16 noiembrie 2020 Răspunde

    Buna Crina! Felicitari pentru munca si interesul tau acordate unui subiect destul de putin cunoscut de oamenii care nu au o pregatire in domeniu ! Intrebarea mea este urmatoarea :un adult(70) ani ,vegetarian ,ovo lacto-vegetarian de cca 30 ani ,poate lua toata viata probiotice (1-2 ) zilnic?Multumesc!

    • Crina Coliban
      16 noiembrie 2020 Răspunde

      Si eu va multumesc pentru mesaj! Raspunsul meu este:
      * as schimba constant probioticele (tulpinile), ca sa am constant diversitate, sa nu dau mereu corpului meu aceleasi tulpini, cu aceleasi functii
      * as face mereu si pauze! Nu as lua niciun supliment, nicio vitamina zi de zi, fara intrerupere, tocmai ca sa ii dau ocazia corpului meu sa le asimileze, sa le foloseasca, sa elimine ce nu mai doreste, sa „faca treaba si singur” :), sa fie in echilibru.

      Multa multa sanatate!!

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *