Ce bine că mă chemați la voi la masă! Nu pentru că mănânc, nu de aia mă chemați :), ci pentru că ajung aproape de sufletele voastre și aflu care sunt adevăratele cauze ale “problemelor” pe care le întâmpinați cu copiii. Mulțumesc și aici, încă o dată, pentru că vă desfaceți la “bluză” și mă lăsați să vă ascult inima!

Am fost ieri la o familie acasă și mi-a rămas puternic în minte vehemența cu care tatăl își admonesta copilul de 6 ani să NU facă, să NU pună mâna, să NU tragă de clanță, să NU ia cana de pe masă, să NU atingă acvariul, să NU mai țipe, să NU mai plângă, să NU iasă din camera lui până nu termină să plângă 🙁 Inclusiv să NU coboare de pe trotuar fără să fie ținut de mână, ca să nu cadă 🙁 🙁

În atâtea mii-de-ore de studiu despre parentingul de-la-eschimoși-la-București, am dat și peste următoarele idei și le public aici, cu scopul de a-i ajuta pe părinți “să învețe de Permis”:

Ca părinți, ne putem ajuta copiii, dar nu putem îndepărta problemele și încercările unice prin care aceștia trebuie să treacă.

Îi putem lăsa pe copii să fie ei înșiși, îndreptându-ne mai mult atenția spre cum să-i ajutăm să crească în contact cu încercările vieții.

Obstacolele unice peste care trebuie să treacă le sunt necesare pentru a deveni tot ce sunt în măsură să devină.

COPIII

  • Nu învață să ierte, dacă nu văd pe cineva care iartă.
  • Nu învață să își dezvolte răbdarea sau să amâne primirea unei răsplăți, a unei recunoașteri, dacă totul le vine de-a gata, imediat ce doresc ceva.
  • Nu învață să își accepte imperfecțiunile, dacă toată lumea din jur e perfectă.
  • Nu învață să coopereze, dacă totul merge mereu așa cum vor ei.
  • Nu învață să fie creativi, dacă nu sunt lăsați să facă nimic.
  • Nu învață ce e respectul și mila, dacă nu simt și ei durerea.
  • Nu învață să fie curajoși și optimiști, dacă nu se confruntă cu greul.
  • Nu-și pot dezvolta perseverența și puterea, dacă totul e ușor.
  • Nu învață să se corecteze singuri, dacă nu au dificultăți, eșecuri, greșeli.
  • Nu învață prețuirea de sine și mândria sănătoasă, dacă nu înfruntă obstacole să realizeze ceva.
  • Nu-și dezvoltă independența, dacă nu trec prin experiența excluderii sau respingerii.
  • Nu învață să se conducă singuri, dacă nu au ocazia să reziste unei autorități sau dacă nu obțin ceea ce vor.

Dacă nu sunt făcuți de rușine sau pedepsiți pentru greșelile lor, copiii vor avea o șansă mai mare să învețe să se iubească pe ei înșiși și să-și accepte imperfecțiunile. În loc să se închidă și să se inhibe, din cauză că părinții le arată permanent cât sunt de proști, de nepricepuți, de neputincioși.

Pentru ca un copil să învețe că “E ok să nu fii ok”, e musai să constate, în mod repetat, că și părinții lor greșesc, că și părinții lor cer iertare și că rămân la fel de iubitori și de valoroși.

(Sursa: Dr. John Gray)

5812_Never-be-afraid-to-say-what-you-feel_faadooindia.com_

Autor

Crina Coliban

Mulțumesc că m-ai găsit! Când eram ca tine, voiam ca fetița mea să sugă la sân și să crească; să nu plângă, doar să îmi zâmbească.

Comentarii (2)

  1. Mariana Radu
    14 noiembrie 2015 Răspunde

    Bună seara, îmi plac articolele scrise de dumneavoastră și mi ar plăcea să citesc mai multe informații despre copiii de 5 6 ani. Am un băiețel de 5 ani și jumătate și este foarte energic și uneori foarte neastâmpărat. Câteodată nu știu ce sa mai fac. Mi ar prinde bine niște sfaturi de la un specialist. Poate telefonic?Imi doresc să am permis de părinte, dar cum?Mulțumesc foarte mult.

    • Crina Coliban
      15 noiembrie 2015 Răspunde

      Ce frumos ai scris ca iti doresti sa ai permis de parinte 🙂 Da, si eu, doar ca pentru permisul asta mi se pare ca invatam toata viata si examenul il dam cu copiii nostri, cand pleaca de acasa si ne trimit mesaj ca le e bine si ca asta ni se datoreaza in mare parte 🙂 Sunt aici, iata, iti raspund, hai sa il intelegem impreuna pe copilasul tau energic si neastamparat 🙂

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *