Care e greșeala cea mai spectaculoasă a părinților de mofturoși?
În chestionarul acesta (pe care vă rog să îl completați când doriți să lucrați cu mine), întrebarea numărul 45 este „Care crezi tu că e greșeala…?” . O să scriu curând un articol care să conțină doar răspunsurile primite de la mame la întrebarea asta, dar, până atunci, până fac un ghid despre CE să NU faci dacă vrei un copil mâncăcios, las aici cu voce-de-portavoce care cred eu că este greșeala cea mai sigură pe care o fac părinții de mofturoși.
Voi știți că puii-de-om vor să fie (cât mai repede) om, da? Știți că și voi, când erați mici, voiați să fiți mai repede mari. Voiați să fiți ca mama. Sau ca tata. Și îi imitați în tot felul de comportamente, de la lipit-tampoane-pe-chiloței – ca fiică-mea, până la ras-cu-lama pe obrăjori – ca fiu-tău 🙂
Așadar, aici avem un consens, da? Copiii îi imită pe părinți și vor să fie ca ei. A-cum!
Nu. Nu vreau să gătiți cele mai sofisticate mâncăruri.
Nu. Nici asta nu vreau neapărat: să mâncați cât mai sănătos.
Ce vreau e exact ce propovăduiesc de ani de când fac meseria asta (despre care vorbesc mai multe aici):
Nu contează CE, contează CUM!
Hai să începem cu o mică schimbare. Știu că e greu să ieșim din zona de confort, știu că e greu când ești mamă singură și totul e pe capul și pe sufletul tău. Dar dacă vrei ca omulețul să aibă o relație faină cu mâncarea, Adunați-vă cu toții la masă.
Asta e greșeala pe care o fac aproape toți părinții de mofturoși: nu îi arată copilului comportamentul pe care ar vrea ca el să învețe să îl facă. E ca și cum ți-ai da copilul la meditații la engleză, doar că profesoara nu vorbește engleză, doar îi spune în română:
- Hai, spune numai un cuvințel!
- Hai, deschide gurița și spune ceva în engleză!
- Nu înțelegi că dacă nu vorbești, te îmbolnăvești?
… Glumesc, dar înțelegeți ideea.
Așadar, Fiți voi ce vreți să devină copilul vostru. Faceți voi ce vreți să îl vedeți făcând. Mâncați voi așa cum vreți să îl vedeți pe el mâncând. Concentrați-vă pe plăcerea de a fi la masă și de a mânca, de a împărți mâncarea între voi, una mie, una ție, una lu’Marc în farfurie, nu pe nutriție. Nu pe CE mâncați. Nu berea din paharul lu’ ta-su o vrea copilul, ci plăcerea lu’ ta-su când bea berea 😉
Mai concret:
- Întreabă-l pe soțul tău care sunt cele 2-3 mâncăruri preferate ale lui
- Adu-ți aminte care sunt și ale tale
- Fă-le sau cumpără-le gata-făcute
- Desfă-le pe masă, umple masa
- Simte cum vă lasă gura apă (așa să vă ajute Dumnezeul papilelor gustative!)
- Înfulecați!
- Nu contează că vă curge în barbă, nu contează că plescăiți, sorbiț, faceți ca lupii, mâncați cu Poftă!
- Cel mai important! Copilul! Nu uitați copilul! Că pentru el facem toate astea.
Mă întorc puțin la ceva ce am scris mai sus, că parcă le aud pe mamele alea de pe grupurile știu-ele-care pufnind din nas „Cum să nu conteze ce, dragă? Crina asta ne învață să mâncăm porcării.”
Iubitele mele, dacă mâncarea e sănătoasă și nu e gustoasă, centrii plăcerii din creier nu sunt activați, digestia nu are loc corespunzător, în stress chiar și enzimele sunt inhibate.
Am avut o consultație acum o săptămână în care mama copilașului mi-a zis:
„Crina, problema mea e ciudățică. Băiatul meu mănâncă mult cantitativ, dar nu ia în greutate.”
După prima ședință, am aflat că băiatul mânca mult, dar era forțat să mănânce. Era ținut aproape total imobilizat și mâncarea i se băga în gură, fără să i se dea șansa să riposteze.
I-am explicat doamnei despre plăcerea de a mânca.
M-a sunat după o săptămână și mi-a spus, citez:
„Crina, pun chiar acum lumânări la biserică pentru tine. Să îți ajute Dumnezeu, ai făcut o minune cu copilul meu. A mâncat incomparabil mai puțin cantitativ decât mânca el, însă ia în greutate în fiecare zi!”
Desigur. Firesc! Mâncarea care îți place se absoarbe, corpul o primește, o mănâncă!
Mâncarea care nu îți place, mâncarea care îți intră în gură cu forța nu e primită de către corp, e evaluată și considerată un agresor de care corpul abia așteaptă să scape.
Iar aud: „Păi, mâncarea mea preferată nu e broccoli. Și eu vreau ca el să mănânce broccoli și tot felul de legume!„
Da, normal că în mâncarea asta mâncată cu poftă pot să fie incluse și legumele. Da, legumele alea pe care noi, când eram mici, nu le mîncam în ciorbă. Da, da, alea pe care unele mame de ale noastre le strecurau înainte să ne pună ciorba în farfurie, pentru că altfel nu le mâncam. Legumele alea pot fi mâncate cu poftă de către copiii voștri.
Cum?
Mănâncă-le tu cu poftă!
Dacă nu îți e poftă de broccoli, e în regulă! A avut atâta inspirație planeta, încât să mai nască și alte legume pe lângă spaima-noastră-cea-de-toate-zilele, anume broccoli ăsta 🙂
Am avut o consultație în Otopeni zilele trecute și am întrebat-o pe mamă care e leguma ei favorită. Mi-a răspuns: „Sparanghelul!” … șă îmie fie iertat, că mie nu îmi place sparanghelul 🙂
Am pus-o să îmi arate cum face ea când se întâlnește cu un sparanghel. Și când s-a apucat de ronțăit, aproape am crezut-o că e posibil (!) ca acest bețigaș verzuliu să se constituie ca legumă preferată a omului. I-am zis să ronțăie așa la fiecare masă de seară, în fiecare seară, timp de 7 seri la rând. În a 3-a seară m-a sunat. Chiuia de plăcere. Imediat aveam să descopăr că era de la sparanghel. 🙂 Copilul ei luase un bețigaș de sparanghel de pe farfuria lu’ mumă-sa și îl ronțăia, plimbându-se cu el prin casă.
Da, știu, funcționează ce zic. Și voi știți, de aia mă căutați și mă iubiți așa de mult 🙂 Parcă aș fi un sparanghel, așa mă iubiți de mult 🙂
Gănțoi Alina Tatiana
17 mai 2017Super articol. Chiar avem probleme cu papatul (10luni). Dar ai dreptate. Când sunt tem cu toții la masa fura din mâncarea noastră. Mai puțin brânză și oua 😢😢😢. Dar am răbdare. ..odată și odată tot va manca 😉😉
Crina Coliban
20 mai 2017Alina, da, rabdarea e un instrument. Dar sa nu te bazezi prea multa vreme (mai mult de 1-2 luni) ca „odata si odata tot va manca”, pentru ca sunt comportamente care se invata bine si se dezvata greoi.
Doroteea
8 iunie 2017Eu cand am completat formularul acum cateva zile cred ca am gresit raspunsul; ar putea fi si cauza ca nu gatesc eu bine???
De ce copiii sunt mai tentati sa urmeze exemplul patern? Daca tata zice ca ciorba facuta de mama nu e buna ( prea acra prea verde prea nustiucum), atunci cuorba/ mancarea respectiva e kk , si trebuie sa mancam doar paine, fructe sau ” mizilic”?
Eu ce ar trebui sa fac ca sa dau un exemplu bun? Daca tata zice ca ciorba sau mancarea nu e buna nu mai imi place nici mie….daca o maninc cu pofta in fata ei degeaba o maninc ba mai mult de cateva ori mi-a si rasturnat-o…
Cand ii pun pe farfurie chestii bune si sanatoase gatite sau racituri inclusiv fructe „pricopsite”( mango avocado ananas etc) gust si eu sa ii fac pofta dar daca tot nu vrea ce fac? Daca le manic eu ma simt vinovata ( si nu imi permit ca poate le vrea mai tarziu si nu mai am) daca le las se strica in cele din urma….apoi ca sa imi astampar foamea pe moment ca mie poate imi e foame atunci nu diseara dupa ce ma asigur ca s-a saturat copilul sunt nevoita sa recurg la solutii mai putin sanatoase (,adica maninc si eu din ce am si imi prisoseste); maica-mea mai zice cand nu vrea fii-mea ceva bun ” maninca tu sa ajunga si la ea” ( adica prin lapte) dar acum nu stiu in ce masura e adevarat :)…
Crina Coliban
11 iunie 2017Doroteea, daca fetita ta este sanatoasa din punct de vedere fizic si neurologic, atunci ea nu refuza mancarea si nici faptul ca nu gatesti bine :))) – sa ma chemi pe la voi, sa iti spun eu daca gatesti bine sau nu :))) – ci refuza felul in care este hranita. Te astept pe email cu detalii. Multumesc!
Alina Bogos
9 august 2017Am si eu un băiat de 2 ani si jum si nu mănâncă aproape nimic, Nu vrea sa se despartă de biberon …..îl forțez sa mănânce dar ma scuipa cu mancarea. ….Am zile care îmi mânecă dar mai multe in care nu vrea sa mănânce, când e la cresa mănâncă…..Am încercat sa ii scot biberonul dar nu reusesc ca plânge încontinuu si nici adoarme fara el. Ce sa fac,ma ingrijorez? ?
Crina Coliban
15 august 2017Alina, ti-am trimis pe email niste intrebari. Am nevoie de mai multe detalii, ca sa pot sa iti dau o rezolvare.
Andra
23 august 2017Buna ziua… Doar ce am citit acest articol si chiar as vrea sa cred ca ma puteti ajuta. Fetita mea inca de pe la 8 luni refuza orice tip de mancare si EU nu puteam sa zic OK daca nu vrei sa mananci vei manca cand te va razbii foamea (cum multe persoane m-au sfatuit) si am inceput sa ii pun desene, muzica pt copiii etc. Functiona pt ca ii atragea atentia, dar cutimpul am inceput sa o plimb prin casa in brate sa ii arat dulapul, geamul, ce este in frigider etc…. Pe la 1 an si 2 luni nici metodele astea nu au mai functionat si am inceput sa o Scot afara si in gradina, practic o tin in brate si asa ii dau sa pape zilnic de 3 ori, cate 30 min minim, ii arat norii de pe cer, fluturasi, masini, pasari, pomi, pisici care trec pe strada, tot ce misca si nu misca tre sa ii arat sa vb cu ea ca sa manance. Am nevoie de ajitorul tau pt ca maine poimaine voi ajunge cu ea in Parc si in oras numai ca sa manance si sunt obosita de situatie dar sunt si obsedata de greutatea ei si mai ales ca are fierul foarte scazut find pe treatment de 3 luni. Broccoli nu papa galbenusul la ou, spanac etc ce contine fier mai mare ea nu papa……
Crina Coliban
23 august 2017Andra, sigur ca te ajut.
Ca sa pot sa inteleg de ce are fetita ta acest comportament de refuz, te rog sa completezi acest chestionar: http://www.permisdeparinte.ro/formular-permis-de-parinte/
Imediat cum inteleg, revin cu o propunere si pot sa gandesc solutii specific pentru voi.
Cu cat mai repede completezi, cu atat rezolvam mai repede.
Multumesc ca imi dai sansa sa va ajut! 🙂
Lavinia
20 septembrie 2017Buna, Crina! O mămică mi-a recomandat sa te citesc pe nerăsuflate, si uite-ma, sunt aici! Cert este că de la primul articol si pana acum, cand scriu „reply-ul”, nici nu stiu cum a trecut timpul de repede. Probabil ca sunt prea stresata?! Se da următoarea problema: Baby boy de 15 lunisoare, mananca pasat si, mai rau de atat, hipnotizat de desene (don’t blame me). Alta sansa spre a deschide gura nu prea vad curând. Stiam ca nu e ok, dar stii bine vorba: (proasta, ce’i drept) o sa mănânce el… Bun, uite-ne ajunși la cresa, de 2 zile greva foamei, x persoane imi spun sa ii scot brusc desenele si sa măresc granulatia, y persoane imi spun sa le iau treptat, mai întâi măresc granulatia, iar cand invata sa mestece (mâncarea, pentru ca sticksuri, biscuiti si pufuletii nu ii dau bătăi de cap si mesteca fără probleme). Nu sunt adepta înfometarii, dar nici nu stiu cum sa procedez pe mai departe. La cresa primeste mâncare normala (ca de adulti), eu ce ar trebui să îi ofer acasă? Cu desene sau fără la inceput? Totusi, I got the point, plăcerea de a mânca, dar cum ajung acolo? Multumesc anticipat pentru raspuns, deja ai devenit idolul meu in mai putin de 60 de minute!
Crina Coliban
2 octombrie 2017Lav, ti-am raspuns pe email. Clar, nu putem trece de la pasat la bucati fara o etapa intermediara, in care copilasul sa primeasca si mancaruri strivite cu furculita (de exemplu), strecurate prin piureurile alea blenduite. O idee ar fi iaurt cu seminte de chia, de exemplu. Despre desene: nu functioneaza decat un timp scurt. Hai sa ne auzim si sa povestim mai in detaliu despre nevoile acestui dragalas baby boy 🙂
Valeria
16 noiembrie 2017Buna ziua! Am o fetita de 6 luni si 3 săptămâni,am inceput diversificarea acum 2 sapt si jumatate dar pe parcurs am renuntat, mănâncă careva lingurite dupa care isi face sg greață si vomita. Problema pare sa fie și ca nu are tendinta de a mesteca si inghite…Ce ma sfătuiți? Am ales sa renunt pe principiul ca nu este suficient de pregatite pt alte alimente înafară de laptele matern. Mulțumesc
Crina Coliban
17 noiembrie 2017Ca sa te pot ajuta, ca sa iti pot da solutii special pentru copilul tau, e musai sa stiu cat mai multe despre voi.
De aia te rog sa completezi chestionarul de pe site-ul meu si sa imi dai sansa sa va cunosc suficient incat sa pot gasi solutii exact pentru situatia in care va aflati acum: http://www.permisdeparinte.ro/formular-permis-de-parinte/
Multumesc!
Nora
10 martie 2018Buna seara,am un băiețel de 6 luni si 2 saptamâni,am început diversificarea,a mancat cateva zile si de cateva zile nu mai deschide gura,l-am pus cu noi la masa is cateva ligurite si apoi nu mai deschide gura,este alăptat exclusiv si singurul lucru la care deschide gura este sânul.Nu stiu ce sa-i mai fac…
Crina Coliban
20 martie 2018Nora,
Ti-am raspuns pe email.
Raluca Coman
12 martie 2018Buna ziua Crina! Am un baietel de 7 luni care nu vrea sa mai deschida gurita cand vede lingurita. Problema este ca nici nu vrea sa le ia singur de pe tava. Daca reusesc sa-i bag lingurita in gurita, face gag! Se poate spune despre el ca este mofturos?
Crina Coliban
13 martie 2018Raluca,
Se pot spune despre el o gramada de lucruri 🙂
Daca nu mai deschide gurita cand vede lingurita, in mod cert are o nevoie, o frica, ceva la care trebuie sa lucram, ca sa se imprieteneasca cu mancarea, in loc sa o refuze.
Daca face gag, in principiu, e normal, dar e bine sa intelegi de ce face gag si cum sa faci sa scapati de aceasta reactie cat mai repede, inainte sa asocieze mancarea cu ceva care ii provoaca voma sau cu o reactie inspaimantata a mamei la vederea acestei reactii.
Da, as zice sa imi dai mai multe detalii despre voi, eventual sa imi trimiti niste fulmulete, ca sa pot sa iti ofer instrumente si explicatii specifice pentru nevoile copilasului tau.
Multumesc ca mi ai scris si ca te preocupi sa ii faci o relatie faina cu mancarea! 🙂
Cristina
15 ianuarie 2019Buna seara! va urmaresc cu drag mereu…am si eu o problema cu al meu bebe daca pot spune asa .. avem 8 luni si noi inca nu avem o masa corecta. De cand am inceput diversificarea au aparut si dintisori. nu stiu ce sa.i mai fac de mancare sa pape..cand vrea(o lingurita sau 2) cand doar gusta si nu mai vrea… sau e ceva ce nu fac eu bine poate ca nu ii ofer mancare cand ar trebui sau el sa invatat ca o sa primeasca titi… ce ma sfatuiti?multumesc🌻