După ce voi fi citit răspunsurile, voi reveni cu un email în care să îți spun dacă simt că ai nevoie de ajutor sau dacă situația voastră este, de fapt, una normală, în care copilașul se dezvoltă armonios.

Dacă este evident o situație în care copilașul are nevoie de sprijin, modalitățile în care putem lucra sunt:

• Varianta online sau telefon
  În funcție de durată, consultația poate costa:
  
  • 800 lei = 1 oră
  • 1500 lei = 2 sesiuni a câte 1 oră
  • 2900 lei = 4 sesiuni a câte 1 oră 

• Varianta ACASĂ la voi

În funcție de durată, consultația poate costa:

• 1500 lei = 1 oră

Ce se întâmplă în timpul unei consultații?

În prima parte, pun întrebări. Multe. Munca mea se aseamănă cu cea a lui Sherlock Holmes. Este o muncă asemănătoare cu o investigație de poliție, în timpul căreia caut indicii în tot ce mișcă și se aude. Orice detaliu, orice cuvânt rostit de voi poate să îmi dezvăluie cauza care a dus la comportamentul de tip refuz din partea copilului.

După ce am identificat cauza, partea a doua a consultației constă în oferirea de instrumente, de tactici pe care le creez special pe profilul vostru:
* ce merge la un copil de 3 ani, care de 2 ani mănâncă doar lapte cu biberonul NU merge la un copil de 2 ani și 8 luni care mănâncă doar pasat
* ce merge la un copil care mănâncă doar un anumit tip de mâncare NU merge la un copil care vomită de câte ori îi bagă părintele lingurița cu mâncare în gură.

Și mai ales asta e de reținut:
* ce merge cu niște părinți aflați la începutul refuzului și a “mofturilor” NU merge cu părinții care se chinuie de ani de zile să îl facă să mănânce.

De ce?
În primul rând, pentru că determinarea și disponibilitatea celor două tipuri de părinți sunt total diferite.
În al doilea rând, pentru că un copil constrâns să mănânce timp de 3 luni va reacționa total diferit față de un copil care a fost constrâns, certat, păcălit, amenințat timp de 3 ani.

De ce costă?

Am făcut voluntariat 2 ani. Fac în continuare o formă de voluntariat, apărând permanent la PRO TV și Antena Stars, prin Live-uri pe Instagram, prin răspunsuri date indiferent de ora la care sunt sunată.

De ce, totuși, costă?
Pentru că așa funcționează lumea. Și eu plătesc când merg la doctor cu fetița mea. Plătesc și când o duc la grădiniță pe fetița mea. Și când îi cumpăr o rochiță. Și când îi dau o feliuță de pâine.
Dar cel mai mult mă costă timpul pe care, în loc să îl petrec cu fetița mea, îl petrec cu fetița ta. Și atunci sunt sigură că înțelegi de ce costă atunci când mă ocup de fetița ta și o las pe a mea să se joace sau să învețe cum să îi ajute și ea pe oameni, când o să se facă mare. Am învățat mult, informația m-a costat și pe mine. Fiecare carte, fiecare studiu, fiecare discuție pe care o port cu specialiști din State mă costă.
Dar nu fac asta pentru bani. Oamenii pe care i-am ajutat știu asta. Sunt oameni care ar fi plătit oricât ca să îi ajut și, după ce au plătit și au obținut un copilaș care mănâncă, mi-au spus că merit mai mult decât cer. Și tu o să gândești la fel după ce vom fi lucrat împreună.

De ce ai nevoie ca să reușești? (Acest paragraf e deosebit de important!)

De susținere

Nu poți să faci asta singură. Împreună cu mine vei face schimbări mari de atitudine în relația cu copilul. Aceste schimbări trebuie înțelese și sprijinite de membrii familiei. Dacă tu decizi să îți lași copilașul să mănânce singur și să se murdărească pe el sau pe jos, iar soțul sau bunica te ceartă și pe tine, nu doar pe el, NU funcționează.
Pentru asta, e important să participe și ei la sesiune, la consultație. Dacă nu se poate și nu găsești înțelegere în familie, vom avea nevoie de niște sesiuni în care să îți ofer eu susținerea pe care nu o găsești în familie.

De curaj

Trebuie să ai curaj să spui cinstit, adevărat, tot ce ai făcut aberant, rușinos, urât, grav față de copilul tău. Cum l-ai bătut, cum l-ai amenințat, cât de urât i-ai vorbit. Doar dacă înțeleg cât de “nebuni” suntem, pot să te ajut. Toți greșim, toți ne scăpam, toți avem chestii cu care ne e rușine în relație cu copiii noștri. Să le recunoaștem e primul pas spre reparat și spre vindecat.

De umilință

O să fie nevoie să suporți să realizezi unde ai greșit. Să nu te superi pe mine atunci când o să identificăm unde ai greșit, ci să te bucuri că am reușit să ne dăm seama care e cauza care generează conflict.

De dorință

Când merg la consultații în alăptare, mereu zic “Să știți că nu eu o să alăptez! Doar dacă doriți să alăptați, putem să facem asta împreună!” Așa e și la Mofturoși: “Nu voi pune mâna pe copilul tău și îi voi spune “Mănâncă!”, iar el o să înceapă să înfulece!” Tu ești cea care trebuie să își dorească puternic și real să rezolve conflictul, ca să putem să lucrăm împreună.

De determinare

Ce afli de la mine că e bine de făcut, să faci! Să faci cu încredere, să faci ca și cum știi că e Soluția pentru copilul tău, să faci fiecare lucru pe care îl creăm pentru situația în care vă aflați. Dacă am decis să nu mai mănânce în scaunul de bebeluș, atunci îl scoți din bucătărie. Dacă am hotărât să ai pregătite gustări (snacks) sănătoase în mașină de câte ori îl iei de la grădiniță, să ai! Dacă am hotărât să nu îl mai critici la nici măcar O masă, nu mai deschizi gura decât pentru observații constructive.

De perseverență

Imediat după ce se încheie consultația sau după ce pleacă de la cursurile mele, mamele pun în aplicare cele discutate și obțin rezultate. Se bucură nespus, îmi scriu mailuri minunate, copleșitoare, după care revin în atitudinea de dinainte de a mă cunoaște. De ce? Pentru că un comportament repetat timp îndelungat este zona de confort, pe când comportamentul proaspăt implementat, în urma consultației, este unul care solicită creativitate, consistență, perseverență zi de zi.
Atenție! Dacă simți că revii la starea dinainte și că pierzi ce ai câștigat, scrie-mi și cere-mi ajutorul. Te pot susține, îți pot oferi instrumente noi sau cu care să lucrezi mai ușor, mai potrivit cu momentul în care te afli.

De iubire față de mâncare

Dacă ție nu îți place să gătești, nu îți place să mănânci, nu îți place să savurezi, nu îți place să vorbești despre mâncare cu bucurie și cu recunoștință, atunci nu te miră că ai un copil pe care îl pedepsești sau de care te plângi pentru că te arată, de câte ori se așază la masa…pe tine!

Îți mulțumesc că îmi dai șansa să îl ajut pe copilul tău!