Evenimente

Copilul tău știe să fie pieton?

Ah, cât de greu e să fii Dumnezeu! Abia după ce am devenit părinte, mi-am dat seama ce rol mi-am dorit și eu să am în viața asta: să fiu dumnezeu pentru copilul meu. Adică să fiu răspunzătoare de viața fetiței mele din prima clipă și până în ultima, pentru că știi și tu că, indiferent ce vârstă are copilul tău, chiar dacă are copii la rândul său, tot copil îl vezi. Să îl apăr, să îl hrănesc, să îl iubesc, să îl feresc, să îl cresc, iată câteva dintre obligațiile pe care le are fiecare părinte, din clipa în care a devenit părinte și … fără pauză, fără sfârșit.

Una dintre obligațiile pe care le ai și, după părerea mea, cea mai intensă, este să îl aperi pe copilul tău în clipa în care iese din casă, când părăsește perimetrul pe care îl consideri tu ca fiind safe, sigur, protector. Adică pe stradă.

Mereu am auzit părinți care spun că ar fi vrut ca, odată cu copilul, să fi primit și prospectul la el, ghidul de folosire, instrucțiunile, astfel încât să știe ce să facă și mai ales ce să nu facă în relația cu copilul. Scriu acest articol ca și cum ar fi un ghid inclus în buzunărașul copilului tău, ca să scapi de frica față de ce i s-ar putea întâmpla copilului tău pe stradă, ca pieton:
1. Ține-l pe copil de mână.

2. Încearcă să vezi lumea, strada, mașinile cu ochii lui. Mici.

3. Nu pune presiune pe copil că trebuie să se comporte într-un anumit fel de la început. Are nevoie de antrenament, de expuneri repetate, ca să perceapă regulile și comportantele pe care ai vrea să le deprindă, să le învețe.

4. Fii un model pentru copil. Copiii învață prin imitație, așa că învață-l și cere de la el doar ce ești 
sigur că poți oferi și tu constant, la rândul tău.

5. Cu vremea, lasă-l pe copil să aleagă pe unde să mergeți și cere-i să îți spună cum a decis ruta, 
după ce criterii s-a ghidat.

6. Stați împreună pe trotuar și descrie-i copilului ce vedeți, făcându-l, astfel, conștient de fiecare 
element din trafic și la ce servește sau ce face fiecare dintre ele.

7. Stop, așteaptă, ascultă, privește! Acesta trebuie să fie refrenul pe care îl cântați la fiecare 
coborâre de pe un trotuar.

8. Repetă, repetă, repetă! Copilul are nevoie de antrenament. Dacă la înot îl duci în fiecare 
săptămână, ca să ai curaj să îl lași singur în apă, la mare, exact la fel trebuie să faci și pentru ca el să deprindă mersul pe stradă singur și în totală siguranță: să repetați regulile de circulație cât mai des.

9. Ca să nu simtă presiune, joacă-te cu el „de-a mama și copilul”, joc în care tu ești, desigur, copilul 
și poartă-te ca și cum nu știi nimic despre cum să fii pe stradă, astfel încât să te învețe el pe tine ce să faci.

10. Identifică fiecare semn de circulație, numește-l și spune-i copilului ce ne cere să facem acel 
semn. Poți să faci din asta un joc comic, în care să vă opriți brusc, ca niște statui la semnul STOP sau să vă prefaceți că sunteți pui de zebră, atunci când trebuie să traversați pe zebră.

11. Întotdeauna ne uităm stânga, dreapta, stânga și puteți să faceți un fel de dans pe care să îl repetați împreună la fiecare traversare de stradă.

12. La o intersecție, uită-te întotdeauna și în spatele tău înainte să pornești să traversezi.


13. Nu fugiți când traversați, e pericol mare să se împiedice copilul. Pe trecerea de pietoni se merge 
în pas vioi, dar relaxat, atent la pași, atent la mașinile despre care trebuie să observi dacă încetinesc viteza când se apropie de tine.

14. Când sunteți în mașină împreună, fă-l în continuare atent la semnele de pe stradă, la 
comportamentul corect și incorect al pietonilor, astfel încât să învețe și din ipostaza de conducător auto. Mi s-a întâmplat adesea să văd pietoni care „se aruncă” pe trecerea de pietoni fără să se asigure, ca și cum trecerea de pietoni e un zid prin care mașinile nu pot pătrunde. Nu trecerea de pietoni îți salvează viața, ci atenția dinainte de a pune piciorul pe trecere. Când ești la volan, realizezi cât de dificil e, uneori, să eviți accidentarea pietonilor care „țâșnesc” în stradă și, astfel, înveți să nu țâșnești nici tu, atunci când redevii pieton.

15. Găsește cel mai sigur drum către școală, cel mai puțin circulat, care să aibă trotuare pe ambele 
sensuri. Ideal, pe trotuar să nu fie parcate mașini.

16. Dacă nu există trotuare, învață-l pe copil să meargă doar cu fața către mașinile care vin spre el 
pe sens și cât mai pe stânga sensului de mers, cât mai departe de mașinile care vin din față.

17. Învață-l ce face semaforul, găsește un joc și pentru semafor, astfel încât copilului să îi placă să 
aștepte culoarea verde. Cel mai adesea, copiii nu așteaptă să se facă verde pentru că nu au nimic de făcut în timpul acela. Ce ar fi să îi dai copilului tău idei despre cum poate să petreacă timpul la semafor, astfel încât să te asiguri că nu traversează decât la culoarea verde?
Exemplu: 
copiilor le place jocul „The floor is lava”, spune-i că, la culoarea roșie, strada se transformă în lavă și piciorușul se topește dacă pășește.

18. Învață-l să sune la 112, spune-i ce trebuie să menționeze în caz că ar avea nevoie de ajutor el sau 
altcineva.

19. Fă un cântecel cu numărul de telefon al tău, al mamei, astfel încât copilul să știe să îl transmită 
unui alt adult, în cazul în care are nevoie să ia legătura cu tine.

20. Fă o vizită în zona secției de poliție și arată-i constant polițiști, astfel încât copilul să știe către 
cine să se îndrepte dacă are nevoie de ajutor pe stradă.

21. Joacă-te cu copilul de-a recunoscutul oamenilor, mașinilor. Arată-i culoarea părului, a ochilor, a 
diverselor semne pe care să le poată memora rapid și descrie rapid, în cazul în care i s-ar cere asta ulterior, la nevoie.

***

  • Copiii între 4 și 6 ani:

– Au nevoie de supraveghere permanentă.
– Ei pot alerga după o minge și pot sări direct în stradă, fără să își dea seama că au părăsit zona de joacă.
– Copiii nu știu să prevadă potențialele pericole, iar privirea le poate fi împiedicată de diverse obstacole: mașini parcate, copaci etc.; privirea lor periferică nu este suficient exersată până la această vârstă.
– Nu știu să identifice viteza cu care se apropie o mașină, li se poate părea că e suficient de departe astfel încât să nu reprezinte un pericol, când, de fapt, mașina a ajuns în dreptul lor în mai puțin de o secundă.
– Trunchiul cerebral nu este suficient dezvoltat astfel încât să poată să păstreze concentrarea pe tot parcursul traversării sau al mersului pe stradă.

  • Copiii între 7 și 9 ani:

– Au deja experiență din anii anteriori și pot prevedea mai ușor ce să facă și de ce trebuie să se ferească.
– Dar tot au nevoie de ghidare, de supervizare din partea unui adult.
– Atenție când îl iei de la școală, adesea colegii se strigă de pe partea cealaltă a străzii și, din euforie, copilul poate țâșni în stradă, dornic să ajungă la prietenul lui.
– Mergeți împreună cu alți copii și părinți, încurajează-l pe copilul tău să caute mereu compania altor copii în loc să călătorească singur.

  • Copiii peste 10 ani:

– Pot fi lăsați să meargă singuri pe stradă, însă doar dacă până la această vârstă au exersat constant împreună cu părinții comportamentul adecvat ca pieton.
– Amintește-i copilului permanent regulile de circulație, întreabă-l constant înainte să traverseze ce trebuie să facă, cum trebuie să se asigure, ce trebuie să urmărească.
– La copiii care merg seara pe stradă singuri sau în condiții de vizibilitate redusă, eu le-aș atașa semne reflectorizante pe ghiozdan sau pe haină.

Sâmbătă, 22 septembrie, de la ora 11.00, am plăcerea să vă invit la evenimentul pe care Lidl România îl oferă de 6 ani părinților din toată țara: Verde la Educație pentru Circulație.
În parcările a 221 de 
magazine, Lidl vă așteaptă cu copiii care au vârste cuprinse între 4 și 10 ani ca să îi împrietenească cu polițiștii și cu regulile de circulație.
Va fi un moment super plăcut în care o să te simți bine, ca părinte, că 
împarți din responsabilitățile tale cu Poliția Română și știi că ce învață e folositor pe și pentru viață.

Lista magazinelor Lidl în care va avea loc evenimentul este disponibilă pe www.lidl.ro.

Alăptare

“CRINA, CE MĂNÂNC CÂND ALĂPTEZ?”

Ca să citez exact exact, întrebarea voastră sună așa: “Crina, mai pot să mănânc ceva, dacă alăptez?”

Și prietenele mele știu de ce. Știu la ce mă refer când aduc în discuție această situație. Am în gând sutele de femei pe care le-am ajutat de-a lungul acestor 5 ani de făcut-copilașii-să-mănânce (inclusiv să mănânce de la sân). Femeile care aleg să alăpteze (și chiar și reușesc să o facă!) ajung rapid în ipostaza în care se tem să pună gura pe orice, ca să nu îl doară burtica pe copilaș, ca să nu înceapă colicile. Și uite așa mi-am petrecut eu primele 2 luni din viața de mamă cu ceai și biscuiți. Și după 2 luni, când nu mai suportam nici cuvântul „biscuiți”, am făcut un „salt periculos” către cărnița de pui la grătar și niște compot de caise. Astea erau cele mai sălbatice scăpări culinare ale mele. Eroare! Dar ce eroare!

În eroarea asta ne bagă „site-urile de specialitate” și, uneori, din păcate, chiar și unii medici pediatri. Dacă aș înșira aici toate alimentele despre care „se știe” sau „s-a auzit” că îi pot crea disconfort abdominal (colici) bebelușului, obținem o țară de mame care:

  • Nu mănâncă (mai) nimic
  • Și (tot) se așteaptă ca bebelușul să înceapă să urle din cauza a ce au mâncat ele

Continuarea acestui articol o găsiți pe site-ul partenerului meu, Lidl, dacă dați click aici.

Articole

Crina Coliban + Lidl = Dragoste

Tac de ceva vreme. M-ați întrebat foarte mulți ce-i cu mine, unde sunt. 
Doamnelor și Domnilor, am imensa bucurie să vă anunț că “sunt la Lidl” 🙂

Lidl, retailerul cu cea mai mare comunitate de followers din România, m-a invitat să îndeplinim împreună o misiune de-aia de merge direct la inimă.

Mi-au făcut un loc numai al meu, al nostru, la ei pe site, ca să îi ajutăm pe copii să se bucure de mâncare.
În fiecare săptămână scriu un articol special pentru părinții care vor să fie mereu mai buni. Și mai buni. 
Pentru părinți de ăștia de ai mei, de tipul “Live. Love. Eat.” 🙂

Vă mulțumesc! 
Ție, Lidl, că mi-ai făcut loc în “casa” ta și că îți pasă de noi.
Și vouă, super-femei și super-tați-implicați, că “facem” copii împreună! 
Vă ofer de azi și mai mult decât până acum, la și mai multe familii decât până acum, ca să ne fie de bine.

Dă click aici ca să afli cum a început povestea mea de dragoste (care trece prin stomac) cu Lidl.

Evenimente

(P) Testezi și Crezi

De când am început povestea asta de dragoste cu diversificarea, am ales să le prezint mamelor super alimente pentru copiii lor. De ce? Ca să le fac munca mai ușoară și grijile mai mici.

Când îți hrănești copilul cu superalimente, câștigi:

  • “Copilul meu mănâncă doar 3 lingurițe!” Atunci, asigură-te că în alea 3 lingurițe ai un aliment superhrănitor și sănătos.
  • “Copilul meu mănâncă numai lapte cu griș” Superalimentele sunt o alternativă incomparabilă din punct de vedere nutrienți la clasicele “măr cu biscuite” și “ciorbiță cu pâine”.
  • “Copilul meu are anemie” Superalimentele conțin fier cât să construiești un IronMan 😊

CITESTE TOT

Crina Coliban Mofturosi Evenimente

Conferință despre Mofturoși

Ai un copil mofturos la mancare? Vino pe 1 Aprilie la conferinta despre copii mofturosi sustinuta de Crina Coliban, “Femeia-care-ii-face-pe-copii-sa-manance”! Vei afla cum ajung copiii sa evite sau sa refuze mancarea, cum sa traduci mesajele pe care acestia le comunica in timpul mesei si vei primi instrumente de lucru cu copiii mofturosi.

CITESTE TOT

Evenimente

(P) Împreună cu tine, putem salva destine

Țin să pecizez că e PRIMA dată când scriu un articol ca să îi fac publicitate unui serviciu/produs. Când am mai scris despre Doctorulbun sau despre grădinița Heidi, i-am plătit eu pe ei ca să le fac publicitate 🙂

Menționez asta pentru că am văzut câteva comentarii pe facebook cu ceva vreme în urmă, în care unele doamne băteau pariu – păcat că nu cu mine! – că sunt plătită de diverși giganți ca să îi fac pe copilași să mănânce cu bucurie. Reiterez că ce fac eu se numește, la americani, psychology of eating, așa că, indiferent cine m-ar plăti ca să vă influențez să cumpărați vreun produs sau vreun aliment, acestea nu s-ar putea referi sau regăsi în dieta bucuroasă a copiilor voștri. Inclusiv când am participat la o conferință susținută de un brand și am avut înspăimântătoarea surpriză să descopăr în sală că sunt îmbrăcată exact în culorile brandului respectiv, tot nu a fost o relație între mine și ei care să aibă la bază remunerație și pe seama căreia să pot fi “condamnată” că vă împing să le luați copiilor broccoli de la magazinul-cutare :), asta în primul rând pentru că eu nu vorbesc neapărat despre ce să le dați sau cât să le dați copiilor de mâncare, ci mai ales despre CUM să îi hrăniți pe copii, astfel încât să se bucure de mâncare.

CITESTE TOT

Alăptare

O maternitate vizionară

Ţin să precizez din start că acest articol NU este publicitate în sensul ăla în care suntem obișnuiți: “Ah, scrie despre ăștia, e clar că au plătit-o!” 🙂 Motivul pentru care scriu acest articol este că sunt atât de încântată de ce am descoperit la Craiova, încât merită să fac public (itate) 🙂

Am ajuns la Craiova și, în prima zi de curs, am descoperit că în sală se află și multe femei însărcinate. La prima vedere, deși mai avusesem gravide la curs și în Brașov și înțelesesem cât de important e să știi din timp cum să NU te porți cu bebelușul :), am fost surprinsă: “Femei gravide la un curs de diversificare?

CITESTE TOT